Primăvara

Vinete sau albăstrele, colorate minciunele S-au strâns la poarta mea grămadă Curioase toate să mă vadă. Șofrănica-i dubioasă și ațoasă și țâfnoasă Mi-a răstit cumva în șoaptă Ca nu cumva să deschid poarta. Dar i-am spus să stea așa Că Sâmbăta și Dumineca Și chiar toată Săptămâna Întreaga floră-i invitată De e acră, de-i sărată, […]

Am zărit-o printre picăturile de ploaie, în stația de autobuz. Stătea zgribulită. Pe frunte nu i se citea nici o grijă. Era parcă dincolo de timp, căci nu părea să se grăbească nicăieri. Ca o pată de culoare în griul orașului, o vedeam numai pe ea. Simplu îmbrăcată, nu te-ai fi gândit ce bogăție ascunde […]

%d bloggers like this: