Pe când admira luminișul cerului printre picurii de ploaie și printre frunzele copacilor, un gând copilăresc îi fugii prin minte: „Ce-ar fi dacă … dacă nu ar mai exista reguli, constrângeri și limitări impuse și-am putea face tot ce inima ne cere?!” Fără să mai treacă clipe, se hotărî să pună la încercare naiva descoperire […]
Mă aflam pe o planetă necunoscută. Nu știam nici ce căutam și nici cum am ajuns acolo, știam doar că nu eram pe Pământ. Totul era arid și pustiu, însă simțeam prezența a ceva lângă mine care mă împiedica să-mi fie frică. A trecut ceva timp cât am absorbit împrejurimile și atmosfera până ce am […]
Se face că au fost odată, că de n-ar fi nu s-ar povesti, doi copii. Erau deosebiți de ceilalți oameni pentru că știau să aprecieze lucrurile mici, le plăceau oamenii și erau poate prea buni pentru lumea în care trăiau. Dar ca în orice poveste, că de n-ar fi nu s-ar povesti, au avut și […]
Povestea începe aici. Fetele se ridicară deasupra copacilor și iuţiră zborul, nu mai era mult până la începutul întrunirii. Roslin era nerăbdătoare şi licurea de colo-colo în jurul mamei ei pentru a-şi mai potoli emoţiile. – Mamă? – Da prinţesă. – Ce este în acel plic? – Sunt cuvintele care trebuiesc rostite pentru a putea […]
Am părăsit spitalul imediat ce mi-au spus că rănile sunt superficiale și după ce mi-au dat câteva calmante. Nu mă așteptam să-l mai întâlnesc la ieșirea din spital știind că este căutat de poliție dar mai ales datorită situației ciudate în care ne regăseam. Când l-am cunoscut cu trei ani în urma (cred), lucra la […]
Sertarul plin de șosete colorate unele mai grase altele mai lungi sau mai subțiri, își așteptau cu toate jumătatea. Multe perechi leite și uzate și tocite, unele mai cu noroc nu au fost purtate deloc, fiecare își avea locul pe lângă perechea sa, trebuia doar să o găsească. De câte ori se făcea lumină în […]
Eram în mașină când șoferul, prietenul lui, a întrebat unde mergem. Am simțit tensiunea din atmosferă pentru că eu știam că trebuia să mergem acasă și se pare că nu era așa pentru că am început să mă simt sechestrată. Devenisem un obiect în proprietatea lui sau poate eram demult dar nu o știusem până […]
Eram convins că o recunosc, că este ea. Doar am petrecut toată adolescența împreună pierzând timpul cu gânduri mărețe de viitor. Voia să devină sculptor, îi plăceau texturile și chiar dacă unele inodore le simțea la toate .. gustul. Întindea mâna să prindă în a atinge fiecare lucru ce-i ieșea în cale, având degetele colorate […]
…castanie roşiatică, cu mici broderii aurite pe marginile mânecuţelor scurte şi ceva mai măricele pe tivul care aproape îi atingea piciorușele fine şi albe. Satinul cădea greu pe corpul frumoasei copile care se privea în oglindă încercând să-şi aranjeze ceva mai deosebit voalul semitransparent. Lumina țopăia pe broderii, rochița arunca văpaie. Părea că o să […]
Cum aș putea să dau din mine ca fiecare să se simtă la fel de special și unic precum mă simt eu acum. Stau întinsă pe o pajiște verde cu flori albe mărunte și nu am nimic, nici o posesie asupra mea, dar cumva am totul. Soarele îmi încălzește corpul pe când vântul îmi aduce […]