Unde-s dacii mei viteji
Care și când dorm sunt treji,
Când ei râd soarele apare
Inimile lor sunt Mare
Marea Neagră prea mărita
Din potop ea pomenita,
Munții umerilor lor dreptate
Și pădurea bunătate,
Lacul, lanul și câmpia
A tot dacului-i mândria,
Țara-i toată sub a lui picioare
Când el cu fruntea sus moare.