Din țărâna ta mă dospește
Și din grâne tu mă îmbracă
Din fructele tale mă hrănește
Foamea tu-mi domolește.
Cu munții tăi mă înconjoară
Cu ape limpezi și reci,
Izvor nesecat de izvoare
Setea tu-mi potolești.
Pe câmpuri mioarele poveștile și-au spus
Și păsările cântat-au doine la apus
De gustul ierbii-n vale, de roua frunții tale,
De timpuri, amintiri și doruri vii, nemuritoare.
Pomii tăi se joacă ca părul meu în vânt
Șuierând aevea visul lor în gând
De ți-aș ști eu vorba, ți-aș spune într-un cuvânt
O tu mă îmbracă înapoi în pământ.