Gânduri adunate

Plâns-au neamul viitor
De dorul povețelor
C-au uitat de unde vin
Și de sufletul divin,
Dară lor le este frică
Și nu știu un’ să se ducă,
Însă au pământul lor
Și un nesecat izvor
Care dă lumii iertare
Și gurii îndestulare.