Toamnă cu miros de catifea
Ce-ai apărut în calea mea
Dând grai culorilor
Și visare muritorilor
Lasă-mă să-ți șoptesc
Coboară-ți aura să-ți grăiesc
Să fii blândă toamnă dragă
Să mai vii și altă dată
Și te rog când vei pleca
Lasă-mi mie cununa ta
S-o port mândră în obraji
Să mă-mbrace în curaj,
Pe buze să ardă ca focul
Sărutând s-aduc norocul,
În cosițe împletite
Mirosind a vânt și-a turte,
În piept vraja ta s-o țin
Sufletul să mi-l alini
Pe sub pleoape să te privesc
Cu blândețe să gândesc
Tu, miresmata vântului
Și rod al pământului
Cu o frunză m-ai atins
Și sufletul mi l-ai aprins.