Ce ascunzi tu inima printre nori?
Cumva ale tale mistuitoare doruri!?
Ce spaimă îți îngrădește firea?
Când tu mai presus de toate ești mai dulce decât mierea!?
Numai tu ai lacrima așa de dulce
Când adie toamna și vara se duce,
Cu tine râd, tresar și mă-ndrăgostesc
Și tot ce am ție ți le dăruiesc.